Prostie umana in forma cea mai pura

Nu astepta mai mult decat e cazul de la o vanzatoare de la chiosc. Stati sa va spun de ce. Ajung in fiecare zi acasa - seara, nici tipenie de om pe strada. Cainii vagabonzi, ametiti si ei de la atata frecat buha, ce mai misuna pe trotuare... In atmosfera asta bat la geamul chioscului din colt sa-mi cumpar un pachet doua de tigari si cate o cola. Si in fiecare seara aceeasi persoana, o fetiscana usor draguta, ma rezolva fara prea multe comentarii.

Pentru ca e usor draguta si, imi spun eu, cam atipica pentru o vanzatoare de chiosc, tot restul din fier i-l las ei. Ca e 5, 6, 7 mii, ai ei sa fie sa-si cumpere si ea o ciocolata acolo. Poestea asta se intampla de vreo cateva saptamani de cand o tot vad pe acolo. E imposibil sa nu ma fi retinut, pe mine, lunaticul ala de cumpara tigari la ore tarzii. Bine, ea nu stie ca vin de la lucru. Sau poate isi inchipuie, ca prea apar pe la aceeasi ora. Ma rog...

Oricum te astepti la o conexiune transcedentala dupa o astfel de desfasurare. Adica cine ii mai lasa ei rest cu gramada? Cine ii mai zambeste sagalnic din coltul buzelor? Cine ii tine companie, inafara de cainii vagabonzi si cate un manelist de ocazie?

Dar ea nu si nu. Astazi am facut cumparaturi din nou, iar suma de plata era 103 mii de lei. M-a intrebat daca am 3 mii si, cum n-aveam, s-a cautat de tot maruntisul pe care il avea prin buzunare. Si mi-a dat o groaza de fise de o mie de lei rest. Fa, nu puteai sa zici: lasati domnu' ca mi-aduceti alta data? Mi-ai daramat toate visele si sperantele unei comuniuni spirituale dincolo de cognoscibil. Ai ratat ocazia sa le spui copiilor tai despre domnul acela care ti-a lasat timp de un an tot restul de fier. M-ai trezit si pe mine din visare si te-ai coborat acolo unde ti-e locul - printre muritori.

Asta e drama mea cu vanzatoarea de la chiosc. Proasta, ma. N-a dus-o capul. De-aici si morala: nu astepta mai mult decat e cazul de la persoanele de la care stii ca nu vei primi niciodata ceea ce astepti. Limitele sunt greu de depasit in lumea asta...

PS: Ce sa mai zic... probabil ca pana la urma eu tot o sa-i las rest. Din cand in cand :)

Aboneaza-te la RSS
Click! Adauga acest blog la Favorite

Citeste si:
- Natura umana. Dracusorul din fiecare
- De ce naiba tin la prietenii mei