Vorbeam in postul anterior cu slabitul, despre reducerea portiilor. Este elementul esential in cura de slabire incercata de mine, cu care am dat jos aproape 20 de kilograme si inca nu am terminat. Este o chestie, cum spuneam, care necesita un efort minim si te lasa sa mananci absolut tot ce vrei. Asta e si ideea, caci la un moment dat vei renunta la cura si nu vrei sa pui la loc tot ce te-ai chinuit sa dai jos.

Problema este ca, dupa ce incepi sa scazi in greutate, e bine sa te cantaresti constant, saptamanal sau la doua saptamani. Apropos, in timpul curei e bine sa nu te cantaresti in fiecare zi sau asa. Te poti descuraja. Si oricum corpul este al naibii de incapatanat, cum spuneam, iar progresele se vad la intervale relativ lungi de timp.
Sport sau miscare
Sigur ca pe langa reducerea portiilor, e bine sa ajuti organismul cu un pic de miscare. Nu am avut dintotdeauna aparate de facut miscare. Nici acum nu am decat o bicicleta eliptica. Insa miscarea ajuta atat la slabit dar si la pastrarea unui corp sanatos. E bine deci, de facut miscare in orice conditii. Daca nu ai timp sau chef sa mergi la sala si nu ai nici aparate, un pic de alergare pe loc in casa este exact ceea ce ai nevoie.
O flotare, o fandare, miscarie ale membrelor, abdomene si tot tacamul. 10-15 minute pe zi ajuta la fix. Sigur ca cu cat faci mai abitir si mai consistent, cu atat cresc sansele de reducere a greutatii. Insa eu sunt adeptul slabitului in timp pentru ca asa cresc sansele sa nu mai pui inapoi kilogramele nedorite.
In toate curele de slabire se recomanda bautul de apa. Stiintific ar fi nevoie de cel putin un litru si jumatate pe zi. Eu nu am facut asta, insa se spune ca apa ajuta la arderea celulelor grase. E recomandat de asemenea aportul de fructe si vitamine. In perioada de cura, respectiv dieta, organismul slabeste si pierde inclusiv vitamine. E bine deci de compensat cu fructe, cat mai multe fructe. Ajuta la pastrarea unui tonus bun.
In postul viitor vom vedea ce mai e discutat. Probabil vom vedea si care e miscarea cu aparatele de gimnastica din casa sau pastilele de slabit. Despre cele din urma, unii le recomanda. Nici eu nu sunt impotriva lor, insa trebuie avut in vedere ca toate sunt facute din chimicale, iar efectele adverse se pot resimti, in functie de organismul fiecaruia. Dar despre toate astea.... data viitoare. Pana atunci, succes celor care au nevoie!
Citeste pe Despre OM si:
- Cum am slabit aproape 20 de kilograme (1)
Aboneaza-te la RSS
Click! Adauga acest blog la Favorite
Citeste mai mult...
Revino la varianta scurta...
Nu mai suntem in comunism. E mult mai bine, suntem mult mai linistiti. Viata e mult mai frumoasa, o-le, o-le, dictatorul nu mai e... Pare usor ironic dar e o ironie involuntara. Capitalismul, asa cum il cunosc eu in Romania asta a noastra, si cum banuiesc ca aduce pe alocuri cu cel din Occident, inseamna de fapt mai multe comunismuri mai mici.
De ce? Pai pentru ca acum ai libertatea sa-ti alegi dictatorul. Ai libertatea sa-ti alegi sistemul in care sa fii o sluga indoctrinata si cu creierul spalat. Inainte injuram tot ce venea de sus, blestemam regimul si mai ales unii din oamenii care il compuneau. Acum, ca avem libertate mai multa, nu mai prea injuram asa abitir, ca nu mai avem un tatuc si o oranduire tiranica si despotica.
Am remarcat insa un aspect: societatea noastra este compusa din mici sisteme, care se constituie totusi pana la un punct in mici comunismuri. Am avut aceasta revelatie dupa ce am vazut, la un post de televiziune, o emisiune in care era invitat patronul trustului. Si omul nostru avea parte de menajamente generoase in ce priveste intrebarile puse de realizator, i se mai dadea la o parte o scama pe care poate o avea pe costum si se radea la glumele lui imbecile. Respectand proportiile, la fel se intampla si cu Ceausescu. La fel ii cantau osanale lingaii de serviciu.
Mergand in jos pe ierarhie, situatia ar fi dupa cum urmeaza: patronul isi pune niste oameni in functii cheie. Astia ii terorizeaza pe cei imediat inferiori pentru a respecta politica strategica venita de sus. Astia mai micii au si ei altii si mai mici si tot asa. Decizia se transmite de sus in jos iar fiecare din membrii scarii are grija sa fie respectata. Pentru ca poate raspunde cu scaunul in caz contrar. Fenomenul se intampla atat la stat cat si in mediul privat.
Pai nu asa era si in comunism, doar ca la o scara mult mai grandioasa? Nu avea Ceausescu mai micii lui care se ingrijeau de respectarea politicii de guvern si de stat? Bine, acum nu te mai trimite nimeni la Canal, nu te mai baga in puscarie dupa un simulacru de proces, nu mai esti ridicat de pe strada si macar poti sa injuri, fie si in soapta. Modelul insa e acelasi: acum nu intri in puscarie dar iti pierzi job-ul, iei sanctiune, esti mustrat/admonestat in sedinte, esti retrogradat, etc. etc. Exista si acum mijloace coercitive pentru a avea grija ca tu iti faci treaba care "trebuie".
Mici dictatori, mai inversunati decat Al Batran, exista cu succes si in zilele noastre. Lingai - am stabilit. Sanctiuni - asemenea. Dar desigur, toate mult mai frumos ambalate. Cum inainte trebuia sa ai ceva tangente cu Partidul sau cu Securitatea pentru a accede la pozitii si cariera, la fel acum trebuie sa mananci ceva rahat pentru a fi cineva. There's no gain without pain, spune englezul si bine zice.
Evident ca avantajele zilelor noastre sunt indiscutabile. Departe de mine gandul de a le contesta sau minimaliza. Nici nu suporta comparatie. Insa ca joc al ratiunii, situatia expusa mai sus sta in picioare. Iar dintr-un sistem, oricare ar fi el, tot trebuie sa faci parte. Pentru ca apartii societatii si asta e regula jocului. In zielele noastre, cum spuneam, ai libertatea de a-ti alege calaul :)
Citeste si:
- Occidentalul. De la idiotenie la fericire
- Seful. Un rau necesar
- Politicianul roman. Un nesimtit?
Aboneaza-te la RSS
Citeste mai mult...
Revino la varianta scurta...