Se afișează postările cu eticheta emil cioran. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta emil cioran. Afișați toate postările

joi, octombrie 30

Munca. Innobileaza sau tampeste?

De ce trebuie sa muncesc? Nu ar fi fost mai simplu daca tata era vreun miliardar fin top 500 Capital? Sau daca as castiga la Loto o suma frumusica? M-as plimba toata viata, as vedea lumea si in veci n-as mai calca in vreun birou in care se munceste organizat. Sau, fie, daca as calca, n-as sta mai mult de cateva minute. Ca poate as avea si eu vreo treaba...

A munci sau a nu munci, asta e intrebarea pe care sunt convins ca ti-ai pus-o de nenumarate ori, la finalul unei zile obositoare de lucru, sau intr-o luni in care ai face orice in loc sa te trezesti sa o tai la munca.

Scriu acest post cu gandul la vorbele lui Cioran, despre cum tampeste munca. "Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza", este doar o idee scurta dintr-un text mai amplu, al marelui om de cultura. O fi stiut el ce spune, ma gandesc, insa ideea mea e oarecum alta.

Avantajele

Munca este totusi buna. Prestata fara exces, in dozele optime, indeplineste mai multe roluri. Primele la care ma gandesc sunt cele de organizare a vietii, careia (vietii) ii si da un sens cu ocazia asta. Nu mai vorbesc de functiile sociale, de interactionare cu semeni de-ai tai, de implinire ca participi la un proiect comun si asa mai departe.

In unele tari, mai occidentale si dezvoltate ca ale noastre exista un asa numit cult al muncii. In care activitatile lucrative sunt organizate in cel mai mic detaliu, unde fiecare angajat isi are rolul si locul lui bine stabilite iar oamenii la randul lor inteleg, accepta si chiar le place scopul activitatilor pe care le desfasoara.

Lipsa muncii genereaza haos

Credeti-ma pe cuvant: majoritatea oamenilor care ar fi lasati liberi, sa graviteze imponderabili si necontrolati dupa bunul plac, ar avea mari dificultati in a-si organiza timpul liber si insasi viata. Libertatea in exces poate duce la grave probleme de adaptare si identificare a omului cu mediul inconjurator. Nu vorbim de situatiile ideale si utopice in care omenirea ar fi nevoita sa se organizeze fara existenta muncii... nu, vorbim de situatia deja existenta in care cineva s-ar trezi exclus din formele de organizare a muncii existente, chiar somer in ultima instanta.

Caci ce-ai face daca n-ai munci? In prima saptamana te-ai uita la televizor. In a doua ai sta pe net. In urmatoarele 3-4 ai calatori. Apoi ai mai freca-o un pic... apoi te-ai plictisi. Da, indraznesc sa spun ca te-ai plictisi, caci ai avea prea mult timp la dispozitie iar rutina, da rutina, este cea care tampeste.

Functii

Munca are, iata, o functie de normare. De integrare a ta intr-un sistem, un sistem de care ai nevoie. Este catalizatorul care iti regleaza tensiunea arteriala, daca vrei. Este pacemaker-ul care iti regleaza ritmul cardiac, fie-mi iertata comparatia. Iar daca tu mai esti si un bun profesionist, alaturi de alti profesionisti, munca iti poate oferi si satisfactiile profesionale si umane care te definesc si te fac sa mergi mai departe.

Ar mai fi si altele de spus, dar in mare cam asta e ideea. In loc de concluzie: nu-ti injura job-ul. Fara el s-ar putea sa fie mult mai nasol.

Citeste si:
- Seful. Un rau necesar
- Cum sa supravietuiesti in Romania
- Romanii din strainatate - inraiti si debusolati

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

joi, octombrie 2

Emil Cioran explica de ce munca tampeste

Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.

Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor,intr-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei. Este caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv exterioara. De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza. Faptul ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa intre intr-o forma de viata care aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte de imbecilizare prin munca.

Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decit la animal. Caci la acesta activitatea este atat de organica, incat el n-o separa de existenta sa proprie, pe cind omul isi da seama de plusul considerabil pe care-l adauga fiintei sale complexul de forme al muncii. In frenezia muncii, la om se manifesta una din tendintele lui de a iubi raul, cind acesta este fatal si frecvent. Si in munca omul a uitat de el insusi. Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simpla si dulce,ci la o exteriorizare vecina cu imbecilitatea. Prin munca a devenit din subiect obiect, adica un animal, cu defectul de a fi mai putin salbatic.

In loc ca omul sa tinda la o prezenta stralucitoare in lume, la o existenta solara si sclipitoare, in loc sa traiasca pentru el insusi - nu in sens de egoism, ci de crestere interioara -, a ajuns un rob pacatos si impotent al realitatii din afara.” Emil Cioran Ideea din spatele citatului este ca munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult, cu atat te transformi mai mult intr-un automat, robot. Ti se diminueaza sau chiar dispare timpul sa-ti pui intrebari, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubitea, adica exact ceea ce ne defineste ca oameni.

Viata ti se petrece intr-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, pana la a aduna cifrele intr-un cabinet de contabil si chiar pana la a preda aceeasi materie, ani de-a randul, elevilor de aceeasi varsta), pe care cand o termini, nu mai poti face altceva decat sa dormi, pt a o putea lua de la cap a doua zi.

Munca in exces dezumanizeaza si de aceea e imperativ sa vedem munca cel mult ca pe un rau necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de cate ori avem ocazia, daca vrem sa ne pastram integritatea fizica si sanatatea mintala.

In consecinta, repet ca cei care umbla dupa placeri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfactie dintr-o mancare luata la un restaurant de lux, fata de cea luata la cantina, sunt per total in pierdere, daca au facut nesabiuinta sa munceasca pentru a avea banii pt respectiva dristractie.

Citeste mai mult...

  © Blogger template 'Totally Lost' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP