Se afișează postările cu eticheta romanica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romanica. Afișați toate postările

miercuri, noiembrie 19

Barbatii romani - niste papagali

Femeile ne spun porci... smecherii - colarari. Eu cred ca suntem niste papagali cu toti, fie ca ne place sau nu. Nu ma exclud nici eu din categoria asta, oricat de mult as vrea. Insa, ma vad nevoit sa fac abstractie de mine, pentru ca voi povesti pe scurt, in ceea ce urmeaza, ce mai vad prin locurile prin care umblu, locuri in care nu am mereu o oglinda la mine.

Deci ce vad? Pai vad in autobuz tot felul de ratati, jerpeliti dar cu pretentii. Chiar astazi, la doi tinerei in tramvai le curgeau balele dupa una care a urcat la o statie dupa ei. I-au si adresat o replica mai putin ortodoxa, dupa care si-au spus unul altuia ca lor "le plac gagicile funky".

Preocupari puerile

Apoi, prin locurile de munca prin care am umblat, am intalnit tot felul de oameni cu preocupari care mai de care mai puerile. De la fotbal, la jocuri pe calculator, pana la masini, evident, si telefoane mobile, toate
tradeaza, parerea mea, o mentalitate pe masura. Foarte putini sunt cei cu care am in ultimii ani o discutie normala, despre un subiect casual, dar pe care sa-l sustinem amandoi, sau toti cei implicati in conversatie.

Nu stiu ce e cu barbatul roman... Tineri fara nicio perspectiva, traind o viata din inertie, mergand cu valul... oameni de peste 35 de ani, in mare parte efeminati si marcati de majoritatea experientelor prin care trec, barbati maturi de 50 si ceva de ani, amenintati de spectrul somajului, al concedierii sau al dificultatii gasirii unui loc de munca. Si mai sunt batranii, vai de mama lor, la finalul unei vieti marcate de zeci de ani de comunism, din care au iesit si in care au dificultati in a se adapta. Ne indreptam spre matriarhat?? Hehe, asta e prea complexa...

Copiii? Astia micii care vin din urma? Pai ei sa mai fie salvarea, caci par destul de destupati si isteti. Mult mai isteti ca noi astia care ne dam cat de cat maturi. Problema e ca or sa aiba un viitor ciudat si greu predictibil, lipsit de valori solide, ca cele pe care noi astialalti putem spune ca le-am mai avut. Adica vor avea o lume marcata de online, de lipsa cartilor, de munca multa si tot mai putina socializare veritabila.

Prea timizi sau prea... cocalari

Dar sa revenim la barbatii nostri. Romanasii care fac slalom prin tranzitia asta care nu se mai termina, sau se va termina cand va fi usor prea tarziu... Pai cei pe care ii cunosc eu sunt ori prea timizi ori prea prosti de tupeisti ce sunt. Nu e bine ce se intampla. Ma uit si la fetele astea... Cum se mai aranjeaza ele, cum se machiaza si sunt mai mereu ca scoase din cutie. Asteptand un Fat-Frumos care mereu intarzie sa apara. Sau cand apare, ba are sabia ruginita, ba imparatul i-a lasat averea fratelui mai mic, ba are calul pojar si cate si mai cate.

Occidentalul? Pai occidentalul are cultul masculinitatii ca si cutuma obligatorie a societatii. Manierat, frumos imbracat, civilizat, este o iluzie pentru romanasii nostri. Am fost la un moment dat in Italia. Eram la metrou si aveam impresia ca sunt inconjurat de turisti tot timpul. Imbracati in haine elegante si frumos colorate, strainii dadeau impresia de vacanta perpetua. Cand am vazut pete cenusii de culoare in peisaj, mi s-a spus "este fie roman, fie albanez". La noi en-gros-urile sunt la putere. Sunt si mai ieftine dar aduc si haine in majoritate proaste. Totusi, daca te chinui un pic, se mai poate face o selectie. Dar cine se chinuie.

E o mandrie nationala sa ai ceva cu sclipici pe tine, ori foarte strident, ori celebrul negru - de la pantaloni pana la geaca. Cu cat mai negre, cu atat mai bine. Daca nu ma credeti, dati o raia prin piete, prin metrouri, prin oras sau pe cocalari.com...

Stramosii si sperantele

Bunicii nostri nu erau asa. Stiu sigur. Am vazut si poze si i-am si cunoscut. Romani adevarati, mandri si barbatosi. Cand ieseau la dans la hora, nici pasarea nu mai canta, nici iarba nu mai crestea. Toate se opreau sa-i vada cum joaca. Acum... Dumnezeu cu mila... Dar lasa ca iesim noi din criza economica, ne ridicam noi de jos si le-aratam lor... :)

Sigur ca mai sunt si exceptii... Suficiente dar nu stiu daca datatoare, deocamdata, de speranta... Evident ca tu, cel care citesti aceste randuri, nu te incadrezi in profilul asta. Cei descrisi mai sus nu se prea omoara cu astfel de bloguri, ca cel de fata... deci stai linistit, nu e vorba de tine... Si sigur ca mai este cate un intelectual, director de firma sau angajat in multinationala... dar unde-s astia?? Evident ca nu-i cunosc pe toti, dar parca nici la televizor nu-i prea vad... Dar sunt, trebuie sa existe... N-o sa-mi pierd speranta chiar acum... :)

Citeste si:
- Barbatul. Prostul de serviciu al femeii?
- Cum sa supravietuiesti in Romania
- Bucuresteanul - un roman ingamfat?

Ti-a placut? Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

vineri, octombrie 10

Cum sa supravietuiesti in Romania?

Intr-o tara saraca, cu un trecut negru si un viitor incert, supravietuirea oamenilor ei nu e lucru de gluma. Ok, daca ai ajuns sa citesti randurile astea, probabil ai un calculator acasa si nu te inscrii chiar in targetul celor care se chinuie de pe-o zi pe alta. Totusi, iti place cand esti imbrancit in aglomeratii? Depasit pe linie continua in trafic? Claxonat la semafoare? Dispretuit la ghisee? Jecmanit in magazine? Mintit la televizor? Daca nu, esti unde trebuie... citeste mai departe... Daca da... incearca un alt post... sau uita-te la fotografiile din dreapta.

Romanica si oamenii ei se schimba, vad, de la un al la altul. Graba e tot mai mare, tentatiile mai multe, nesimtirea si tupeul ating cote nemaiintalnite. Ce e de facut? Pai ar fi doua mari filoane in care problema poate fi tratata. Cu umor si serios.

Partea haioasa

Asta umoristica nu e asa de greu de pus in practica. Vorba aia, suntem neam de daci, am stiut mereu sa facem haz de necaz, ca sa nu zic caterinca, de toti si toate. Le luam asadar usor pe toate si spunem: "lasa ca se poate si mai nasol." Ne inchipuim ca suntem intr-o carte scrisa de un geniu al absurdului, gen Eugen Ionescu sau Kafka. Parca a si cel din urma s-a facut remarcat in acest sens. Dar Ionescu e mai bun ca e de-al nostru, chiar daca si el s-a tirat prin tari straine si si-a spus Ionesco.
Anyway. Fa haz de necaz si ai peste 50 la suta din succes garantat. Restul mai vine si de la sine.

Cand treaba e serioasa

Despre partea serioasa... aici e mai complicat. Acum depinde de cat de voinic e voinicul din tine si cat de mult ai chef sa te lupti cu morile de vant. Vezi, deja sugerez o anumita abandonare, care totusi nu e recomandabila.

Oricum, recomandarea de bun simt pe care sunt obligat sa o fac este aia de a nu te impotrivi prea mult curentului, mainstreamului. Vei avea mult de suferit si dezamagiri profunde daca te opui. Tabaceste-ti pielea, obisnuieste-te cu ideea. Astea te vor ajuta cu siguranta sa iei lucrurile mai usor si sa nu faci tragedii din chestii simple.

Reactioneaza

Daca ai depasit etapa asta, poti incerca si o mica lupta de gherila. Dar ai grija, s-ar putea sa te frigi. Opune-te si reactioneaza cand esti imbrancit... raspunde cu aproximativ aceeasi moneda la grosolaniile unui coleg de serviciu, atrage-i atentia unuia care arunca hartii sau pet-uri de suc pe jos. Cu alte cuvinte nu fi tocmai fraier. Nu fi fletz.

Totusi e de preferat sa nu fi ca ei. Se spune ca daca stai prea mult prin cocina porcilor, s-ar putea sa grohai. Realizeaza ce ti se intampla, nu fi planta. Actioneaza dar cu masura.

Gandeste pozitiv!

Fii bun. Sau incearca totusi sa-ti pastrezi seninatatea, indiferent ce se intampla. Vei vedea ca se va intoarce insutit in favoarea ta. Gandeste pozitiv si lucrurile iti vor iesi din plin. Nu e usor sa faci astea, dar cu un pic de efort si exercitiu s-ar putea sa iasa. A, si cel mai important: nu uita sa zambesti.

Deci sa recapitulam: umor sau/si chestii serioase. Precum: pasul 1 - nu te impotrivi, nu te enerva. Pasul 2 - mici lupte de gherila si de contraatac atunci cand e cazul. Concluzie: nu renunta, nu ceda, gandeste pozitiv si zambeste.

In loc de concluzii: daca esti dintre aceia temerari, cu curaj la purtator, daca ai facut rost de ceva bani, sterge-o in alta tara. E o optiune. Nu o recomand, pentru ca sunt de parere ca noi totusi am trecut de niste etape. Unui strain i-ar fi incredibil de greu, daca nu imposibil sa se adapteze si sa si inteleaga Romania. Deci tu stii mersul mai bine. In timp vei vedea ca dracul nu e chiar asa de negru pe cat pare. To be continued...

Articole similare:
- Politicianul roman. Un nesimtit?
- Bucuresteanul - un roman ingamfat?
- Omul care uita de unde a plecat

Citeste mai mult...

  © Blogger template 'Totally Lost' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP