Avem un Craciun, cum procedam?

A mai venit odata Craciunul... Ce fac cu el? Unde-l cazez? Nu pot spune ca nu am fost pregatit, stiam ca vine. Doar ca iarasi, le-am lasat pe toate pe ultimul moment. Ok. Hai la supermarket sa imi umplu cosul cu toate chestiile pe care nu le voi putea manca vreodata. Dar eu o sa incerc, sa simta si cei de la Salvare ca e Craciunul. Mai iau brad anul asta? Hm... iarasi brad? Cine il strange cand incep sa-i curga acele? Nu l-as putea tine oare tot anul? Nu.

Au mai ieftinit astia SMS-urile? Nu, ai naibii! Iar or sa dea stiri cu cate sute de milioane de mesaje au trimis romanii de Craciun. Dar lasa ca e criza financiara. Mai raresc un pic lista cu adrisanti, ca si asa multi nu trimit niciodata mesaje. Abia daca raspund la alea pe care le primesc. Niste zgarciti.

Aoleu, iar au venit sms-urile de pace intre popoare, sa ne-avem ca fratii, ca Maica Domnului, ca sa fim mai buni, ca spiritul sarbatorilor, ca liniste in cuget si-n simtiri. Dragii mei, daca ati fi mereu asa evlaviosi si cucernici ca in seara de Ajun, lumea ar fi un loc mai bun. Dar inteleg, asa le-ati primit, asa le trimiteti. Mai bine decat nimic.

Au venit si cativa colindatori. Nu se mai poate, vad, fara instrumente. Daca nu ai o chitara, un trombon sau ceva care sa zdrangane, nu esti colindator profesionist. Niste capritze cantau de zor "O ce veste minunata". O tonalitate cam sus pentru gustul meu. Le-am dat ignore. Alte capritze, alt ignore. Astea din urma aveau si ceva masculi dupa ele, dar tot ele erau vioara intai. Femei... Ei probabil carau banii, ca se auzeau incet. Erau probabil mai obositi. Au venit si niste barbati. Doar barbati. 4 la numar. Cantau frumos de rasuna blocul. Mi-am zis ca voi fuma un pachet de tigari mai putin si le-am dat acolo ceva. Sa simta si ei, sa simt si eu. Era pacat la cum cantau.

Nu m-am mai uitat la televizor, asta mai lipsea. E criza financiara. N-au astia bani de programe pompoase de Craciun. Am pus in schimb cateva piese de sezon de-ale lui Stefan Banica sa cante prin casa. Parca a ragusit si el fata de anii trecuti. Nu se poate, probabil mi s-a tocit mie discul. Dar parca totusi... Cred ca am mai imbatranit eu un pic.

Inca e Craciun. De fapt acum incepe. Ce-i aia Craciun? Ma aleg cu ceva din asta? Ma, nu e rau. Mi-au dat astia liber de la lucru. Prima de sarbatori nu, ca e criza financiara. Tot e bine si asa, bine ca nu m-au dat afara. Haha. E bine ca e Craciun. Iar o sa fiu mai religios.

Parca totusi aerul e mai putin gros in atmosfera. E un ritual. Ca la un semn, toti o lasa mai usor cu toate. Suntem mai buni, daca suntem, dar in acelasi timp. Injuram dar in acelasi timp, mancam sarmale, in acelasi timp... Daca nu una prezenta, macar o amintire a altor Craciunuri, si tot avem o senzatie in acelasi timp. Suntem deci un fel de comunitate in acelasi timp. Nu e rau.

Nu stiu daca din cauza asta sau din altele dar ceva este totusi in aer. Eu simt o atmosfera aparte... Si nu m-am uitat la televizor sa vad jingle-uri cu Mos Craciun. Eu cred ca macar din motivele enumerate mai sus, daca nu din altele pe care le are fiecare, si Craciunul tot este o perioada magica. Smecheri cei ce l-au inventat.

Inchei aici. N-o sa te rog nici sa te abonezi la RSS, nici sa-mi adaugi blogul la Favorite. Nici nu-ti mai dau nici sa citesti alte articole. Iti urez doar sa fii mai bun (dar nu exagerat), mai optimist, mai coerent, mai linistit. Sa te tina balamalele cat mai mult si sa fii cel putin la fel de sanatos. Nu uita sa zambesti, indiferent de ce. Craciun Fericit!!

A, si ceva frumos, ca sa nu pleci chiar cu mana goala:)

.