miercuri, noiembrie 19

Barbatii romani - niste papagali

Femeile ne spun porci... smecherii - colarari. Eu cred ca suntem niste papagali cu toti, fie ca ne place sau nu. Nu ma exclud nici eu din categoria asta, oricat de mult as vrea. Insa, ma vad nevoit sa fac abstractie de mine, pentru ca voi povesti pe scurt, in ceea ce urmeaza, ce mai vad prin locurile prin care umblu, locuri in care nu am mereu o oglinda la mine.

Deci ce vad? Pai vad in autobuz tot felul de ratati, jerpeliti dar cu pretentii. Chiar astazi, la doi tinerei in tramvai le curgeau balele dupa una care a urcat la o statie dupa ei. I-au si adresat o replica mai putin ortodoxa, dupa care si-au spus unul altuia ca lor "le plac gagicile funky".

Preocupari puerile

Apoi, prin locurile de munca prin care am umblat, am intalnit tot felul de oameni cu preocupari care mai de care mai puerile. De la fotbal, la jocuri pe calculator, pana la masini, evident, si telefoane mobile, toate
tradeaza, parerea mea, o mentalitate pe masura. Foarte putini sunt cei cu care am in ultimii ani o discutie normala, despre un subiect casual, dar pe care sa-l sustinem amandoi, sau toti cei implicati in conversatie.

Nu stiu ce e cu barbatul roman... Tineri fara nicio perspectiva, traind o viata din inertie, mergand cu valul... oameni de peste 35 de ani, in mare parte efeminati si marcati de majoritatea experientelor prin care trec, barbati maturi de 50 si ceva de ani, amenintati de spectrul somajului, al concedierii sau al dificultatii gasirii unui loc de munca. Si mai sunt batranii, vai de mama lor, la finalul unei vieti marcate de zeci de ani de comunism, din care au iesit si in care au dificultati in a se adapta. Ne indreptam spre matriarhat?? Hehe, asta e prea complexa...

Copiii? Astia micii care vin din urma? Pai ei sa mai fie salvarea, caci par destul de destupati si isteti. Mult mai isteti ca noi astia care ne dam cat de cat maturi. Problema e ca or sa aiba un viitor ciudat si greu predictibil, lipsit de valori solide, ca cele pe care noi astialalti putem spune ca le-am mai avut. Adica vor avea o lume marcata de online, de lipsa cartilor, de munca multa si tot mai putina socializare veritabila.

Prea timizi sau prea... cocalari

Dar sa revenim la barbatii nostri. Romanasii care fac slalom prin tranzitia asta care nu se mai termina, sau se va termina cand va fi usor prea tarziu... Pai cei pe care ii cunosc eu sunt ori prea timizi ori prea prosti de tupeisti ce sunt. Nu e bine ce se intampla. Ma uit si la fetele astea... Cum se mai aranjeaza ele, cum se machiaza si sunt mai mereu ca scoase din cutie. Asteptand un Fat-Frumos care mereu intarzie sa apara. Sau cand apare, ba are sabia ruginita, ba imparatul i-a lasat averea fratelui mai mic, ba are calul pojar si cate si mai cate.

Occidentalul? Pai occidentalul are cultul masculinitatii ca si cutuma obligatorie a societatii. Manierat, frumos imbracat, civilizat, este o iluzie pentru romanasii nostri. Am fost la un moment dat in Italia. Eram la metrou si aveam impresia ca sunt inconjurat de turisti tot timpul. Imbracati in haine elegante si frumos colorate, strainii dadeau impresia de vacanta perpetua. Cand am vazut pete cenusii de culoare in peisaj, mi s-a spus "este fie roman, fie albanez". La noi en-gros-urile sunt la putere. Sunt si mai ieftine dar aduc si haine in majoritate proaste. Totusi, daca te chinui un pic, se mai poate face o selectie. Dar cine se chinuie.

E o mandrie nationala sa ai ceva cu sclipici pe tine, ori foarte strident, ori celebrul negru - de la pantaloni pana la geaca. Cu cat mai negre, cu atat mai bine. Daca nu ma credeti, dati o raia prin piete, prin metrouri, prin oras sau pe cocalari.com...

Stramosii si sperantele

Bunicii nostri nu erau asa. Stiu sigur. Am vazut si poze si i-am si cunoscut. Romani adevarati, mandri si barbatosi. Cand ieseau la dans la hora, nici pasarea nu mai canta, nici iarba nu mai crestea. Toate se opreau sa-i vada cum joaca. Acum... Dumnezeu cu mila... Dar lasa ca iesim noi din criza economica, ne ridicam noi de jos si le-aratam lor... :)

Sigur ca mai sunt si exceptii... Suficiente dar nu stiu daca datatoare, deocamdata, de speranta... Evident ca tu, cel care citesti aceste randuri, nu te incadrezi in profilul asta. Cei descrisi mai sus nu se prea omoara cu astfel de bloguri, ca cel de fata... deci stai linistit, nu e vorba de tine... Si sigur ca mai este cate un intelectual, director de firma sau angajat in multinationala... dar unde-s astia?? Evident ca nu-i cunosc pe toti, dar parca nici la televizor nu-i prea vad... Dar sunt, trebuie sa existe... N-o sa-mi pierd speranta chiar acum... :)

Citeste si:
- Barbatul. Prostul de serviciu al femeii?
- Cum sa supravietuiesti in Romania
- Bucuresteanul - un roman ingamfat?

Ti-a placut? Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

marți, noiembrie 18

Victoria's Secret. Ce lenjerie se mai poarta?

Se zice ca visul secret al oricarei femei e sa poarte o data in viata lenjerie intima de la Victoria's Secret. 35 de super modele au prezentat crema cremelor in materie de lenjerie intima, in Miami Beact Florida, Statele Unite. Nu orice lenjerie ci o colectie pe 2008 a Victoria's Secret. Adica a casei de moda care este mamica tuturor lenjeriilor intime pentru femei. Chiloti si sutiene de lux, cu alte cuvinte, pentru cei ce inca se fac ca nu inteleg.

Modele precum Heidi Klum, Miranda Kerr, Adriana Lima sau Alessandra Ambrosia au urcat pe catwalk (podium) intr-un show despre combinezoane obraznice, lenjerie sexy si cate-o pereche de aripi pe ici pe colo. Postul de fata poate fi si pentru barbatii largi la inima si un pic la buzunar... ca tot se apropie luna cadourilor... ;)

68 de costume au fost purtate in total de manechine, inclusiv un sutien de 5 milioane de dolari. Musicianul Usher a incheiat show-ul, insa alte vedete precum Paris Hilton sau P. Diddy s-au aflat in public. In continuare cateva fotografii din spectacolul care a avut loc zilele trecute.

Citeste si:
- Limbajul corpului sau cul sa-l "ghicesti" pe celalalt
- Nu se mai prea face sex
- Fetelor, care se sacrifica pentru Michael Scofield?

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

luni, noiembrie 17

Stat sau privat? Unde sa lucrezi in Romania?

Statul si privatul au avantajele lor incontestabile. Sunt recomandabile insa fiecare, oamenilor cu un anumit tip de structura interioara si exterioara. In unele cazuri, cei care lucraza intr-unul din medii au oaresce dificultati in a se adapta in celalalt. Postul de fata se doreste un fel de continuare a unuia anterior, pe care l-am numit simbolic "Capitalismul de azi = mai multe comunismuri".

A lucra la statul sau in privatul romanesti este aparent acelasi lucru - o reflectare a societatii romanesti. Sigur ca exista diferente fundamentale in privinta tipului de job pe care il prestezi in ambele situatii. Fundamental insa, diferentele sunt, in cele mai multe cazuri, considerabile.

Mostenirea statului

Exista cutuma, justificata, ca sistemul public romanesc este intr-un fel mostenirea sistemului centralizat, etatizat, comunist. Adevarul este ca o parte importanta din structura organizationala si infrastructura sistemului public de astazi provine din scheletul vechilor mastodonti de stat din perioada de dinainte de '89. Doar la stat mai intalnesti relicve umane, mastodonti uitati de vreme si in pragul pensionarii, care profita de un viciu al sistemului si isi asteapta pensia linistiti, fara a mai face ceva productiv pentru societate.

Multe din cladirile institutiilor publice ale vremurilor noastre iti amintesc atat la exterior, cat mai ales in interior, de vremuri demult apuse. Mobilier invechit, pereti nezugraviti, lifturi antice, portari plictisiti si asa mai departe. E de-ajuns sa le treci pragul si vei face o imersie brusca de cel putin 20 de ani in istoria contemporana. Si suntem inca la suprafata...

Organizarea muncii este in multe cazuri aceeasi: funtionari plictisiti si mereu prost-platiti, sefi bastani care inca mai au reflexe si nostalgii din alte vremuri, organigrama usor aglomerata si eternul sictir si sentiment de statut care le imbacseste vietile. O teorie de-a mea spune ca iti poti da seama, dupa felul in care arata si se comporta, daca un roman munceste la stat sau la privat. Cei din sectorul public (mai ales unele femei) poarta cu ele o "tusa" (tuşă) de blazaj, de "nefolosit", recognoscibila de la distanta. Deh mediul isi spune cuvantul...

Sigur ca exista o tendinta de schimbare a acestor lucruri: cate un tanar isi mai face aparitia intr-un astfel de sistem. De multe ori doar pentru a mai schimba impresia. Are mari sanse de a fi inghitit repede, dupa principiul "bai baiete, eu am 30 de ani de experienta in campul muncii. Stai si tu cel putin zece printre noi, invata mersul si apoi stam de vorba..." Si sunt in continuare foarte multi romani care lucreaza pentru stat. Ultimele cifre statistice, vorbesc de existenta a aproximativ 1,39 de milioane de bugetari in Romania.

Statistic vorbind...

Ca sa facem trecerea intre mediul de stat si cel privat, sa spunem ca ultimele cifre statistice arata asa: in 2008, avem 5,5 milioane de pensionari, 4 milioane de copii si tineri, 2,5-3 milioane de agricultori, 1,4 milioane de bugetari, un milion de angajati la companii in care statul inca este actionar (CFR, Posta Romana, etc.) si ajungem la ce ne intereseaza acum - 2,5 milioane de romani lucreaza exclusiv in mediul privat.

Scurta viata a Privatului

Sunt deci mai multi cei care lucreaza la patron decat cei la sta. Cum o fi oare viata lor? Evident ca nu i-am cunoscut pe toti, insa lucrurile pe care le mai stiu despre cei ce lucreaza in privat pot fi, pana la un punct simptomatice.

Viata in mediul privat este, la o prima vedere mai intensa. Se lucreaza mai mult si de cele mai multe ori mai eficient ca in sectorul public. Constiinta muncii este, cel putin teoretic mai accentuata, in conditiile in care patronul a facut investitii pe care vrea sa le recupereze si nu are timp de pierdut cu toanele si umorile angajatilor. Acestora nu le mai ramane altceva decat sa munceasca.

Mai mult, plecand in jos de la multinationalele internationale, cultul muncii occidentale s-a implementat usor si in mediul de lucru romanesc. S-au impus standarde de performanta din Vest, se ofera in multe cazuri si conditii de lucru apropiate de cele de afara, toate pentru a asigura o productivitate si un randament ale muncii crescute.

Efecte secundare

Sigur ca exista si efecte secundare ale unui astfel de ritm. Sunt multe de discutat la acest capitol. Ce ar iesi in fata ar fi faptul ca, in privat, tot mai multi romani devin workaholici si se simt de multe ori stresati de asta. Munca in mediul privat poate fi deci ceva mai stresanta.

Exista un mediu privat romensc consistent ce apartine firmelor mai mici, asa numitele IMM-uri (Intreprinderi Mici si Mijlocii). Situatia s-ar putea sa fie poate mai putin roza in aceste cazuri, in conditiile in care, intr-o firma mica, lucrurile nu sunt poate atat de bine puse la punct iar patronul nu isi bate capul in mod exagerat cu organizarea riguroasa a muncii si asigurarea de conditii si standarde. Dar fiind si aici vorba de o investitie privata din banii lui, si patronul de IMM vrea sa aiba si el performante optime (chiar daca nu le spune chiar asa) si atunci se vede nevoit sa le asigure salariatilor conditii cel putin la fel de bune cu ale concurentei.

Un efect nedorit este acela in care Romania mai are mult de lucrat la capitolul management si organizarea muncii. Majoritatea patronilor romani nu au facut patronat toata viata ci doar cativa ani, maxim 20, adica anii aferenti care au trecut de la Revolutie. Neavand neaparat in sange meseria asta, te poti gandi cu usurinta ca multi invata pe parcurs abc-ul managementului iar de cele mai multe ori tot angajatii sunt cei care sufera pentru asta.

In loc de concluzii

Trecand peste faptul ca romanul s-a nascut poet si prefera sa stea pe mess decat sa munceasca, putem trage totusi o serie de concluzii. Oamenii activi, cu chef de munca si care vor sa si castige ceva de urma muncii lor, este obligatoriu sa opteze pentru munca in mediul privat. (Sigur, daca nu se gandesc sa junga sef la stat, unde banul e bunutz). Stresul in privat este mai mare , insecuritatea muncii poate mai accentuata, dar pentru cine se obisnuieste cu astea, si beneficiile sunt pe masura.

Daca vrei sa ai o viata mai linistita, tu sa fii mai boem si relaxat, atunci sectorul public scrie pe tine. Nu o spun cu ironie... Dincolo de astea insa, daca chiar vrei sa faci treaba, sa te dezvolti profesional, sa-ti faci bine treaba si sa ai si satisfactii, atunci o poti face foarte bine in ambele locuri.

Functionar la un nenorocit de ghiseu sa fii si nimic nu te impiedica sa le oferi un zambet, o vorba bine ticluita si servicii prompte celor care au nevoie de tine. Pentru ei conteaza iar la finalul zilei vei putea spune "Astazi am insemnat ceva. Am avut o zi buna. Maine voi fi si mai bun!"

Citeste si:
- Munca. Innobileaza sau tampeste?
- Seful. Un rau necesar
- Noul. Ne provoaca sau ne sperie?

Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

duminică, noiembrie 16

Joc "obraznic" pentru cupluri

Cu o pereche de zaruri ca cele de mai jos, cu putina imaginatie si dezinvoltura, jocul chiar iti poate pierde cateva ore din viata. Iar combinatiile sunt si ele cateva... nu e matematica punctul meu forte, dar sa tot fie... cate? 36 de combinatii?


Vezi si:
- Cum sa supravietuiesti in Romania?
- Barbatul. Prostul de serviciu al femeii?

Citeste mai mult...

Cum sa tii un barbat langa tine

Evident ca ma adresez femeilor. Femei atat de natange incat nu reusesc sa inscrie, sa-si pastreze iubitul aproape, pentru a nu mai fi nevoite sa caute pe net materiale pe aceasta tema. Din pacate, se intampla, cu atat mai mult cu cat barbatii sunt fiinte umblatoare, construiti genetic sa doreasca sa-si imparta samanta in cat mai multe locuri. Fundamental, la origini barbatii sunt la fel de animale ca si leii sau tigrii, care insemineaza femela si isi vad mai departe de treburile lor prin savana africana sau pe unde s-or mai afla.

Sigur ca civilizatia si evolutia societatii au determinat femeia sa ajunga sa aiba pretentii de monogamie si foarte bine face. E dreptul ei. Cum tii insa barbatul langa tine, ce sa faci si mai ales ce sa nu faci daca vrei sa ajungi la un astfel de rezultat? Pai hai sa vedem cateva aspecte.

Democratia si autoritatea

Exista cel putin doua tipuri de abordari, cum sunt si doua tipuri de barbati. Cea democratica si cea atutoritara. Ambele comporta riscuri astfel ca trebuie tratate cu atentia cuvenita.

In cazul relatiei democratice, femeia se considera egala barbatului si-i recunoaste acestuia o serie de libertati. Libertatea de a iesi cu prietenii, de a se mai uita la meciuri sau de a sta pe calculator. Daca barbatul tau are astfel de tendinte democratice, incalcarea lor s-ar putea sa strice foarte mult armonia cuplului.


Adica vesnica cicalire a partenerului: de ce stai atat de mult la televizor, de ce faci asta sau asta erodeaza in timp povestea dintre voi. Barbatul ajunge sa doreasca sa-si ia campii, sa plece o perioada, sa scape...

Iar femeile, fie ca vor sau nu sa recunoasca, au aceasta "calitate", de a bate barbatul la cap cu astfel de de probleme. Deci nu. Incearca sa te obisnuiesi sa-i respecti anumite tabieturi, fara de care natura lui masculina nu se poate manifesta in voie. La urma urmei ai nevoie de un barbat langa tine, nu de o carpa, nu?

In celalalt caz, in care relatia nu este atat de democratica, femeia si-a castigat in timp o serie de ascendente morale asupra barbatului. Eu cred ca asta e o situatie mai des intalnita. Asta o si recomand in secret femeilor. Adica un usor control al vietii lui, discret, astfel incat acesta/el sa nu-si dea seama. De la un banal sfat pe care i-l dai cand are nevoie, la o indrumare sau la expunerea si impunerea inteligenta a punctului tau de vedere, pana la controlarea, la fel de discreta a programului si a vietii lui, in definitiv, toate sunt modalitati de a-ti face simtita prezenta ta de femeie in viata lui. Daca nu are tendinte independente exacerbate, barbatul ajunge sa devina dependent de sfaturile, parerile, punctul tau de vedere si in ultima instanta va avea dificultati in a trai fara asa ceva.

Fii sexy!

Sigur ca o femeie trebuie sa mai stie sa fie putin sexy atunci cand e cazul, deschisa, apropiata, maleabila, toleranta si evident intelegatoare. Majoritatea femeilor nu-si cunosc, la adevaratul potential, avantajele psihologice pe care le au asupra barbatilor. Cu atat mai putin intr-o lume grabita, in care descoperirea de sine trece incet-incet pe locul doi, in devafoarea alergaturii dupa bani, cariera, autobuz sau alte aspecte ale lumii moderne si urbane pe care o traversam.

Intr-o astfel de lume si cu astfel de trasaturi, femeia pare sa se adapteze mai bine, pare sa aiba totusi mai multe capacitati de adaptare. E obisnuita cu greul mai mult ca barbatii si atunci, parerea mea este ca are mai multe capacitati de a organiza un pic lucrurile intr-o relatie. Vorba aia: barbatii conduc lumea iar femeile conduc barbatii.

Preia initiativa!

Femeia mai trebuie sa stie cand sa ia initiativa intr-o relatie. Iarasi discret. Majoritatea barbatilor accepta treaba asta, daca nu le este stirbita pana la anulare barbatia. Dar chiar si atunci... Luarea initiativei se poate face si in ceea ce priveste sarcinile de zi cu zi dar si in privinta vietii sexuale. Femeia trebuie sa stie cum si mai ales cand "sa se dea" la barbatul din viata ei. Sigur ca viata ne-a invatat ca barbatul face primul pas, si asa ii place si lui, insa din cand in cand femeia trebuie sa se depaseasca pe ea si sa ia aceasta initiativa.

Complimente

A, nu uita sa-i faci complimente, draga mea. Barbatul are nevoie de asta si va sfarsi de cele mai multe ori prin a crede ceea ce-i spui. Orgoliul lui, masculinitatea si natura barbateasca in definitiv sunt construite si din astfel de aspecte. In care barbatul ajunge sa creada ca este stapanul universului si mai ales stapanul universului tau. Cum sa-si castige incredea in sine si in situatiile pe care le traverseaza daca nu i se confirma valorile si calitatile pe care le are? Deci complimenteaza-l, spune-i ce si mai ales cand face bine, lauda-l, admira-l, apreciaza-l.

Gelozia

O chestie la care imi tremura un pic mana pe tastatura cand o scriu, in sensul in care nu o divulg cu cea mai mare placere este gelozia. Barbatii sunt si ei posesivi, le place sa stie ce-i al lor si sa se mandreasca cu asta. Nu e greu de inchipuit, vazand comportamentul tuturor animalelor, cum si natura barbatului este aceea de a cuceri si domina femela. De aceea, daca el va simti ca e pe cale sa piarda femeia (mai ales in fata unui competitor) va simti cum inima i se accelereaza, creierul gandeste mai repede si va trebui sa actioneze. Astfel ca nu e rau ca barbatul sa aiba usoare (insist usoare) motive de gelozie, pentru a actiona in consecinta si a-si dori sa nu-si piarda iubita. Pentru asta va trebui ca tu, femeie, sa nu fi foarte tuta si sa-ti inchipui ca lucrurile vor merge de la sine o vesnicie.

Cat despre gelozia ta in ceea ce-l priveste... Daca-l vei pisa la cap in mod constant, ii vei cauta prin telefoane sau te vei lasa coplesita de femeile de prin viata lui, mergi sigur spre sinucidere. Nu-l agasa mai mult decat e necesar cu istericalele tale legate de femeile din viata lui, de la biroul lui sau cu cele pe care le intalneste pe strada. Nu o sa faci decat sa-l indepartezi in timp.

Neputinta

Ce ar mai fi de spus? Barbatilor le place sa ajute, sa se simta utili, sa participe. Cred ca tuturor ne place asta, deci implicit si barbatilor. Nu ar strica deci sa pari usor neputincioasa din cand in cand. Sa-i ceri ajutorul, sa-l lasi sa te ajute. Chiar daca nu ai neaparata nevoie de asta. Sigur ca pentru asa ceva va trebui sa mai renunti la fitzele tale cum ca esti o persoana independenta care nu are nevoie de ajutorul lui. Nu. Fa-l sa se implice, sa-si dea cu parerea, sa poata face ceva pentru tine. Conteaza...

Si ar mai fi, dar cred ca astea sunt cateva din modalitatile prin care poti tine un barbat langa tine. Fii desteapta, dar nu exagerat. Daca pari ca le stii pe toate, ca te descurci excelent si fara el, de ce ai mai avea nevoie de el, in definitiv? Dar fii totusi desteapta pentru tine, caci iti sta in putere sa-ti faci relatia mai buna.

Citeste si:
-
Limbajul corpului sau cum sa-l "ghicesti" pe celalalt
- Barbatul. Prostul de serviciul al femeii?
- De ce nu vor femeile sa faca sex?

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la RSS

Citeste mai mult...

  © Blogger template 'Totally Lost' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP