joi, octombrie 30

Munca. Innobileaza sau tampeste?

De ce trebuie sa muncesc? Nu ar fi fost mai simplu daca tata era vreun miliardar fin top 500 Capital? Sau daca as castiga la Loto o suma frumusica? M-as plimba toata viata, as vedea lumea si in veci n-as mai calca in vreun birou in care se munceste organizat. Sau, fie, daca as calca, n-as sta mai mult de cateva minute. Ca poate as avea si eu vreo treaba...

A munci sau a nu munci, asta e intrebarea pe care sunt convins ca ti-ai pus-o de nenumarate ori, la finalul unei zile obositoare de lucru, sau intr-o luni in care ai face orice in loc sa te trezesti sa o tai la munca.

Scriu acest post cu gandul la vorbele lui Cioran, despre cum tampeste munca. "Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza", este doar o idee scurta dintr-un text mai amplu, al marelui om de cultura. O fi stiut el ce spune, ma gandesc, insa ideea mea e oarecum alta.

Avantajele

Munca este totusi buna. Prestata fara exces, in dozele optime, indeplineste mai multe roluri. Primele la care ma gandesc sunt cele de organizare a vietii, careia (vietii) ii si da un sens cu ocazia asta. Nu mai vorbesc de functiile sociale, de interactionare cu semeni de-ai tai, de implinire ca participi la un proiect comun si asa mai departe.

In unele tari, mai occidentale si dezvoltate ca ale noastre exista un asa numit cult al muncii. In care activitatile lucrative sunt organizate in cel mai mic detaliu, unde fiecare angajat isi are rolul si locul lui bine stabilite iar oamenii la randul lor inteleg, accepta si chiar le place scopul activitatilor pe care le desfasoara.

Lipsa muncii genereaza haos

Credeti-ma pe cuvant: majoritatea oamenilor care ar fi lasati liberi, sa graviteze imponderabili si necontrolati dupa bunul plac, ar avea mari dificultati in a-si organiza timpul liber si insasi viata. Libertatea in exces poate duce la grave probleme de adaptare si identificare a omului cu mediul inconjurator. Nu vorbim de situatiile ideale si utopice in care omenirea ar fi nevoita sa se organizeze fara existenta muncii... nu, vorbim de situatia deja existenta in care cineva s-ar trezi exclus din formele de organizare a muncii existente, chiar somer in ultima instanta.

Caci ce-ai face daca n-ai munci? In prima saptamana te-ai uita la televizor. In a doua ai sta pe net. In urmatoarele 3-4 ai calatori. Apoi ai mai freca-o un pic... apoi te-ai plictisi. Da, indraznesc sa spun ca te-ai plictisi, caci ai avea prea mult timp la dispozitie iar rutina, da rutina, este cea care tampeste.

Functii

Munca are, iata, o functie de normare. De integrare a ta intr-un sistem, un sistem de care ai nevoie. Este catalizatorul care iti regleaza tensiunea arteriala, daca vrei. Este pacemaker-ul care iti regleaza ritmul cardiac, fie-mi iertata comparatia. Iar daca tu mai esti si un bun profesionist, alaturi de alti profesionisti, munca iti poate oferi si satisfactiile profesionale si umane care te definesc si te fac sa mergi mai departe.

Ar mai fi si altele de spus, dar in mare cam asta e ideea. In loc de concluzie: nu-ti injura job-ul. Fara el s-ar putea sa fie mult mai nasol.

Citeste si:
- Seful. Un rau necesar
- Cum sa supravietuiesti in Romania
- Romanii din strainatate - inraiti si debusolati

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la RSS

2 comments:

Anonim

Munca este benefica,Mihai. Dar si aici trebuie sa existe un "consum" adecvat. Pentru ca prea multa munca duce, intr-adevar la ceea ce zicea Cioran.
Cat despre occidentali, "cultul muncii" despre care vorbeai, este cam exagerat. La ei, totul se reduce la munca. Singurul loc in care socializeaza este locul de munca; singurii prieteni sunt colegii de la munca, etc.
Personal, imi place sa muncesc, atat timp cat fac ceva ce-mi place.

Cippy

Da, Vladi, echilibrul e bun. Si eu cred ca trebuie facuta cu masura. Excesele pot dauna, vezi cazul fetei aleia care chiar a murit din asta... Asta era si mesajul meu, sa facem ce facem cu pasiune. Te face sa te simti mai bine. Merci de comment. Numai bine!

  © Blogger template 'Totally Lost' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP